Nu este o exagerare să spunem că laptele matern este hrana perfectă pentru bebeluși. Acesta are toți nutrienții de care puiul de om are nevoie în primul an de viață, iar de beneficiile alăptării nu se bucură doar copii, ci și mamele. Haide să vedem care sunt avantajele alăptării.
Beneficiile alăptării pentru bebeluș
Protejează împotriva alergiilor și eczemelor. Dacă există un istoric al alergiilor în familia ta (fie din partea mamei, fie din partea tatălui), poate fi deosebit de benefic să optezi pentru alăptarea bebelușului. Proteinele din laptele de vacă și formulele de lapte de soia pot stimula o reacție alergică, în timp ce proteinele din laptele matern sunt mai ușor de digerat.
Laptele matern provoacă mai puține tulburări de stomac, diaree și constipație decât formulele de lapte. Acest lucru se datorează și faptului că laptele matern este ușor de descompus de organismul bebelușului.
Reduce riscul de contactare a virușilor, infecții ale tractului urinar, boli inflamatorii intestinale, gastroenterite, infecții ale urechii și infecții respiratorii, motiv pentru care incidența pneumoniei, a răcelii și a virușilor este redusă la bebelușii alăptați. Studiile au demonstrat faptul că sugarii hrăniți cu formule prezintă de trei ori mai multe șanse să sufere de infecții ale urechii decât bebelușii alăptați și sunt de până la cinci ori mai predispuși să sufere de pneumonie și infecții ale tractului respirator inferior.
Reduce riscul de apariție a sindromului de moarte subită a sugarului (SIDS). Deși legătura este neclară, sugarii alăptați reprezintă doar jumătate din numărul de cazuri SIDS, în comparație cu bebelușii hrăniți cu formule.
Întărește sistemul imunitar și crește eficiența vaccinurilor. Cercetările arată că bebelușii alăptați au un răspuns mai bun la vaccinuri decât bebelușii hrăniți cu formule de lapte.
Protejează împotriva bolilor precum meningita coloanei vertebrale, diabetul de tip 1 și limfomul Hodgkin.
Ar putea avea un impact asupra IQ-ului. Cercetările sunt încă neconcludente, dar studiile se îndreaptă spre ideea că bebelușii alăptați care au scoruri IQ mai mari pe parcursul vieții. Se crede că acizii grași din laptele matern sunt stimulatorii creierului.
Ar putea ajuta la prevenirea obezității. Unele studii arată că sugarii alăptați sunt mai puțin susceptibili să devină obezi în viața adultă. Teoria este că mamele care alăptează sunt capabile să-și dea seama, instinctiv, când copilul este sătul, iar în acest mod se evită riscul de a suprasolicita stomacul bebelușului. Mamele se bazează pe propriul instinct și pe comportamentul bebelușului pentru a ști când acesta este sătul.
Crează o legătură mai strânsă cu mama. În mod evident, și bebelușii hrăniți cu biberonul formează legături cu părinții, însă contactul cu pielea mamei în timpul alăptării este extrem de liniștitor pentru nou-născuți.
Beneficiile alăptării pentru mamă
Beneficiile alăptării nu se răsfrâng numai asupra copilului. Diversele studii arată faptul că alăptarea este benefică și pentru mamă, deoarece:
Scade riscul de cancer mamar și ovarian. Studiile arată că femeile care alăptează prezintă un risc mai mic de apariție a acestor tipuri de cancer.
Ajută la pierderea în greutate. Deoarece producția de lapte arde aproximativ 300 până la 500 de calorii pe zi, mamele care alăptează au tendința de a pierde mai ușor greutatea acumulată în timpul sarcinii într-un mod sănătos, adică încet și fără dietă.
Poate reduce riscul de osteoporoză. Potrivit specialiștilor, femeile care alăptează au un risc mai scăzut de osteoporoză postmenopauză. Când o femeie este însărcinată și alăptează, corpul ei absoarbe calciul mult mai eficient.
Ajută la vindecarea corpului după naștere. Oxitocina eliberată atunci când bebelușul este hrănit la sân ajută uterul să se contracte, reducând pierderile de sânge după naștere. În plus, alăptarea va ajuta uterul să revină la dimensiunea normală mai repede – la aproximativ șase săptămâni după naștere, comparativ cu 10 săptămâni în cazul mamelor care nu alăptează.
Întârzie menstruația. Alăptarea bebelușului va întârzia ovulația, ceea ce înseamnă întârzierea menstruației. Alăptarea provoacă eliberarea prolactinei, care ține estrogenul și progesteronul la distanță, astfel încât ovulația nu este declanșată. Când scade nivelul de prolactină, acești doi hormoni pot reveni la un nivel normal, ceea ce înseamnă că are loc ovulația și, prin urmare, apare menstruația. Cu toate acestea, chiar dacă alăptezi, nivelul prolactinei va scădea în cele din urmă în decurs de câteva luni.
Oferă apropiere de bebeluș. Majoritatea mamelor spun că acest aspect este cel mai mare beneficiu al alăptării. Tu și bebelușul schimbați priviri, zgomote și alinturi în timpul unei ședințe de alăptare, comunicându-vă în acest mod dragostea.
Beneficiile alăptării parțiale
Medicii pediatri recomandă noilor mame să încerce să alăpteze bebelușii pe durata primului an de viață. Cu toate acestea, în cazul în care nu poți alăpta pe toata durata primului an (sau mai mult), e important să știi că fiecare perioadă de alăptare are multiple beneficii. Între acestea, se numără:
Alăptarea în primele zile după naștere îi oferă bebelușului colostru. Colostrul – „laptele prematur” care este produs imediat după naștere, abundă în anticorpi care au rolul de a proteja nou-născutul. Este, de asemenea, bogat în proteine și mai puțin bogat în zahăr decât laptele normal, astfel încât chiar și o cantitate mică poate îndepărta foamea bebelușului.
Alăptarea în primele trei luni de viață ale bebelușului oferă o pauză sistemului digestiv al bebelușului. Laptele matern este conceput pentru a fi digerat rapid. Pe de altă parte, proteinele din formula de lapte de vacă, precum și formula de lapte de soia sunt mai greu de descompus de corpul bebelușului.